Cum s-a schimbat moda în vremea pandemiei: pijamalele au devenit ţinuta de bază, cămăşile şi sacourile sunt utile în videoconferinţe, dar pantalonii şi fustele sunt opţionale

by Alina Ciltu

Expresia spune că haina îl face pe om. Nu cred că e aşa, dar cu siguranţă piesele vestimentare spun o poveste. Ţine de fiecare dintre noi să decidem cărui gen literar îi aparţine această poveste şi ce impresie lasă asupra celor care o „citesc“, privesc adică. Dacă până acum o lună-două fiecare îşi conturase, mai mult sau mai puţin, propriul stil vestimentar, pandemia actuală de Covid-19 a dat peste cap garderobe întregi. Mai exact, le-a redus, nu de puţine ori, la pijamale şi haine de stat în casă. Uneori îşi mai fac loc printre ele şi o cămaşă sau un sacou menite să salveze aparenţele în timpul unei şedinţe video, dar cam atât. Pantalonii şi fustele au devenit opţionale sau chiar inexistente. În acest context, povestea pe care o spun hainele s-a scurtat şi simplificat semnificativ. Ce înseamnă asta?

Până nu de mult, ţinuta office era una, hainele pentru ieşit în oraş seara erau altele, iar dacă evenimentul o cerea – o piesă de teatru sau un concert – atunci cu siguranţă că se impunea o schimbare a pieselor vestimentare cu unele adecvate situaţiei. Acestea sunt doar câteva exemple menite să ilustreze complexitatea unei garderobe şi impactul psihologic pe care hainele l-au avut dintotdeauna asupra oamenilor.

În ultima perioadă însă, clasica pereche de pijamale a devenit atemporală, universal valabilă, suficient de business-casual pentru ţinuta de birou, dar şi versatilă pentru o cină romantică în bucătărie şi totodată perfect confortabilă pentru o întâlnire cu prietenii – via Zoom – în dormitor, la un pahar cu vin.

Specialiştii spun însă că ideal ar fi să existe o delimitare între muncă şi viaţă privată, iar cel mai facil mod ar fi cu ajutorul hainelor. Ce înseamnă asta?

„Un rol pe care hainele îl au este acela de diferenţiator între viaţă privată şi viaţă profesională. Prin urmare, chiar dacă întâlnirile de muncă sunt virtuale, este important să se discrimineze între persoana care este angajată în relaţii de muncă (ce presupun, în sine, o anumită atitudine şi asumarea anumitor responsabilităţi) şi aceeaşi persoană implicată în activităţi ce ţin de viaţa privată“, spune Lavinia Ţânculescu. Ea este doctor în psihologie și membru al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională.

Simbolic vorbind, prin „încorsetarea“ care le poate fi asociată, hainele pot contribui nu doar la atribuirea unui status, a unei identităţi sociale şi profesionale, ci şi la centrarea atenţiei pe sarcinile, responsabilităţile sau discuţiile ce se poartă. „Astfel, nu sunt în atenţie elemente de tipul: oare voi fi judecat pentru că sunt «altfel» (îmbrăcat) decât ceilalţi colegi? Oare tricoul acesta este potrivit sau poate transmite că nu sunt cu totul implicat în aspectele legate de muncă pe care le discutăm?“, adaugă Lavinia Ţânculescu.

Raluca Radu, country manager al retailerului online ANSWEAR.ro, spune că a observat în această perioadă mai multe schimbări interesante în comportamentul consumatorilor. În primul rând, a crescut comanda medie şi clienţii s-au orientat mult către brandurile medium-high.

„Este clar că am şi atras un public nou pentru aceste branduri, public care până acum comanda din magazinele fizice.“ Brandurile cele mai căutate în această perioadă au fost Karl Lagerfeld, EA7, Armani Exchange, Polo Ralph Lauren, Coach, Lauren Ralph Lauren, Michael Kors.

„Din punct de vedere al categoriilor de produse la care s-au înregistrat creşteri, aş menţiona categoriile de rochii şi jeans. Jeans nu a fost pentru noi una dintre categoriile de top în trecut pentru că majoritatea clienţilor doreau să probeze perechea de pantaloni în magazinul fizic înainte să o comande.“ Odată cu închiderea magazinelor fizice s-a observat o creştere în online la jeans. „La fel, pe categoria de rochii există o creştere semnificativă, bănuim că aici clienţii comandă pentru atunci când se va încheia perioada de izolare.“

Totodată, vânzările pe categoria de pijamale s-au dublat la ANSWEAR.ro. O evoluţie similară au avut şi halatele de baie sau de casă şi echipamentele sportive.

„Observăm totuşi creşteri mari şi pentru rochii, cămăşi şi bluze.

S-au comandat atât cămăşi office, cât şi rochii elegante, dar şi rochii lejere, haine de sport sau tricouri comode. Şi pe categoria de lenjerie intimă am avut o creştere cu 60% a vânzărilor, parte din creştere generată de lenjeria confortabilă şi parte din creştere generată de lenjeria sexy.“ Raluca Radu spune astfel că în această perioadă se pot remarca două tendinţe când vine vorba de garderoba de pandemie. Pe de-o parte există acele persoane pentru care pijamalele sunt la putere. Există şi aceia care simt nevoia de a purta haine pe care în mod obişnuit le-ar avea la birou, măcar în partea de sus a corpului, mai exact cea care se vede în videoconferinţe.

„Fustele reprezintă una dintre categoriile pe care am înregistrat o scădere de chiar 20%“, continuă Raluca Radu, care însă afirmă că vânzările de pantaloni şi jeans au crescut.

Rolurile hainelor au rămas aceleaşi, însă s-a schimbat foarte mult contextul în care le putem purta, crede Alexandru Dincovici, sociolog şi fondator al companiei Izibiz Consulting.

În primul rând, ele sunt un mijloc de individualizare şi implicit de exprimare a unui anumit tip de identitate. În al doilea, care este un rezultat direct al primului, ele pot fi şi un mijloc de construire cvasi-disciplinară a unui anumit tip de subiect al puterii. „Acolo unde există, de exemplu, uniformă sau un anumit tip de ţinută obligatorie sau aproape obligatorie de birou (cod vestimentar), hainele reprezintă un mod de constituire al subiecţilor contextului respectiv şi chiar al fixării lor într-o ierarhie.“

Hainele, spune el, nu sunt niciodată neutre, ele exprimă mereu ceva despre purtător, începând cu genul şi terminând cu alte atribute precum statutul social sau preferinţele de o anumită natură.

„În relaţia cu munca de acasă, şi implicit cu autoritatea locului de muncă sau a angajatorului, alegerea vestimentară poate indica pe de o parte asumarea în continuare a unui anumit tip de status – de angajat, subiect al relaţiilor de muncă – sau, dimpotrivă, o contestare a acestuia şi a noii normalităţi.“

Jacinda Arden prin ministru Noua Zeelanda

Alexandru Dincovic dă exemplul primului-ministrul al Noii Zeelande care a apărut în live-uri pe Facebook pe perioada pandemiei îmbrăcată în trening de casă. El consideră că nu e deloc un exemplu rău.

„Pentru că nu trăim vremuri normale şi nu suntem la birou, ci acasă, angrenaţi în activităţi care încearcă să combine creşterea copiilor cu treburile casnice şi cu munca de birou, toate sub acelaşi acoperiş, poate e mai firesc să nu ne prefacem că totul decurge la fel şi costumul de birou e la fel de potrivit şi între două schimburi de scutece şi un alăptat.“

Lavinia Ţânculescu consideră că diferenţa, până la un moment dat, nu se face, de exemplu, în cazul doamnelor între a purta un tricou de casă şi un tricou de zi, ci între a purta un tricou cu sau fără sutien.

„Exact cum sutienul asigură un grad suplimentar de distanţare în interacţiuni, aşa şi hainele de casă şi cele de birou au rolul de trasare a unor limite între cele două lumi şi de transmitere a mesajului că persoana este dedicată uneia sau alteia dintre lumi în funcţie de ce a ales (consimţit) să poarte.“

Ea crede că abordarea unui stil vestimentar mixt, adică a avea în partea de sus cămaşă şi în partea de jos pijama, induce – la nivel mental – o mai mare confuzie.

Indiferent că e pandemie sau nu, există un segment vestimentar esenţial, acesta fiind imun la orice criză. Este vorba de lenjeria intimă, mai exact atât de produse casual şi confortabile, cât şi cele menite să facă imaginaţia să lucreze.

„Body-urile Nalu continuă să fie cele mai apreciate produse din ultima noastră colecţie, semn că clientele noastre sunt preocupate în continuare de ţinutele lor, chiar şi în acest context al izolării“, spune Raluca Lupşa, co-proprietar şi managing director al brandului românesc de lenjerie intimă Nalu. Ea adaugă că produsele sunt gândite în concordanţă cu filosofia brandului NALU, şi anume că simplitatea este noul lux. Atât body-urile, cât şi lenjeria intimă au un design minimalist şi sunt realizate din materiale fine, plăcute la atingere, ce urmează linia naturală a corpului.

„Pentru că promovăm frumuseţea naturală a femeilor, produsele noastre nu au în compoziţie întărituri din sârmă sau burete, deci toate sunt confortabile, unele dintre ele având o notă sexy, dar mai actuală, mai contemporană.“

Aşadar clienţii caută, şi acum, ca şi înainte, produse ce îmbină plăcutul cu utilul, produse care le dau o stare de spirit bună, care sunt confortabile, dar în acelaşi timp frumoase din punct de vedere estetic.

„Cu siguranţă stă în puterea noastră să conştientizăm în fiecare zi că viaţă este frumoasă!“

Related Posts

Leave a Comment

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More

Privacy & Cookies Policy